--------------------------------------------
Lanț trofic
Lanț trofic
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lanțul trofic este un șir care enumeră relațiile de hrănire dintre organismele componente ale unui anumit ecosistem. Fiecareorganism depinde, pentru a se hrăni, de membrul anterior al lanțului său trofic.[1] Este o unitate funcțională de transformare a substanței și de transfer de energie, alcătuită dintr-un șir de specii, pornind de la o bază trofică și sfârșind cu un răpitor de vârf sau un utrahiperparazit.[2]
Lanțul trofic mai poate fi definit ca o unitate trofodinamică de transformare și circulație a hranei, în care substanța organică circulă de la o specie la alta într-un singur sens. Fiecare organism care intră în componența lanțului trofic formează o verigă trofică.[3]
Numărul verigilor într-un lanț trofic este variabil; frecvent sunt 3-5 verigi, rareori ajungând la un număr mai mare.[4]
Prima verigă o constituie producătorii, care de obicei sunt plantele. Rolul lor este să transforme materia anorganică în materie organică.
Ultima verigă o constituie mereu descompunătorii, care sunt microorganismele, al căror rol este de a transforma materia organică în cea anorganică.
A doua verigă o constituie animalele ierbivore, sau consumatorii primari, care se hrănesc cu plante (cu organe ale plantelor sau cu produse de natură vegetală, cum ar fi frunze, ramuri, rădăcini, fructe, semințe, nectar, polen, în funcție de care ele se împart în patru categorii: ierbivore, frugivore, granivore, nect arivore).
Ierbivorele (mamifere copitate, insecte și larvele lor) consumă organele vegetative ale plantelor.
Frugivorele (ex.: sturzul de vâsc) se hrănesc, cu predilecție, cu fructele plantelor.
Granivorele (ex.: forfecuța) se hrănesc cu semințe.
Nectarivorele (insectele lepidoptere și himenoptere, iar dintre păsări - Colibri) se hrănesc cu nectarul și polenul, favorizând polenizarea încrucișată a florilor și înmulțirea plantelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu