Ȋn săptămâna 5-9.05.2014 am discutat despre mediul
înconjurător.
Copiii au aflat că şi planeta Pământ pentru a avea
viaţă îndelungată are nevoie să fie îngrijită, protejată, respectată.
Ei au aflat ce înseamnă ecologie, poluare, reciclare
şi ce gesture pot sta chiar la îndemâna lor să le facă pentru ca mediul în care
trăim să fie unul cât mai sănătos.
Activiăţile au avut caracter informal, dar şi
aplicativ, elevii au lucrat fişe, au vizionat filme şi imagini, au căutat individual
imagini şi informaţii în reviste şi enciclopedii, au realizat desene cu
mesajele lor de ,,mici ecologişti”.
Vă invit, pe această
temă, la o lectură interesantă a articolului ,,Manifest pentru
sănătatea Pământului’’
Manifest pentru sănătatea Pământului
Prof. Ancuta
Ina-Nicoleta
Articol publicat în revista Caleidoscop nr.2/2013,
(ISSN 2065-8060),
a
Liceului Teoretic ,,Miron Costin” PAŞCANI
Educaţia faţă de
mediul înconjurător trebuie să contribuie la formarea cetăţeanului viitorului,
cetăţean pe care nu-l putem prevedea, dar ni-l putem imagina şi la a cărui
construire putem contribui. Ei bine, schimbarea pe care educaţia pentru mediul
înconjurător trebuie să o propună vine la nivelul modului de a gândi şi de a se
imagina fiecare în relaţia personală cu planeta pe care trăim.
Este necesar ca în şcoală să se dezvolte competenţe, cunoştinţe,
atitudini care să contribuie la regândirea relaţiei fiecăruia dintre indivizi
cu natura, în sensul de ,,a trăi cu înţelepciune pe Pământ”1.
Iată sfaturi la îndemână pentru toţi, mici şi mari, care să
corecteze comportamentele greşite:
9 gesturi pentru a proteja mediul înconjurător:
1) Consumă într-un mod sănătos şi durabil
Mai mult de 80% din apele de suprafaţă şi mai mult de 50% din apele
subterane conţin produse fitosanitare (pesticide, fungicide, erbicide, etc.)
proveniţi din agricultură şi grădinărit. Aceste produse se acumulează în lanţul
alimentar şi sunt de înaltă toxicitate pentru om şi mediu.
Consumă fructe şi legume locale, specifice
anotimpului şi cultivate ecologic;
Preferă produsele de casă;
Caută cosmeticele şi produsele prietenoase cu mediul şi alege produsele
verzi2 care au etichetare ecologică EU;
Evită produsele de unica folosinţă:
prosoape, lame, veselă, şi optează pentru soluţii alternative, de folosinţă
îndelungată şi de calitate mai bună.
2) Redu cantitatea de gunoi menajer şi de ambalaje:
Fiecare persoană generează cca. 520 de kilograme de gunoi menajer
anual, iar ambalajele reprezintă cca. 50% din volumul lor şi 31% din greutate.
72% din produsele de larg consum sunt vândute preambalate.
Fă cumpărăturile la piaţă şi frecventează
magazine specializate: alimentare sau de igienă personală şi a casei etc;
Bea apa de la robinet pentru ca este sigur
controlată;
Alege produsele pentru igiena personală în
formă solidă, unele brand-uri produc în formă solidă chiar şi şampon, balsam şi
spumă de baie ;
Optează pentru produsele concentrate şi cu
ambalaj reîncărcabil;
Preferă formele pentru întrega familie
pentru că în acest fel vei avea mai puţine ambalaje;
Alege produsele care au ambalajul reciclabil.
3) Reutilizează şi revalorifică:
Materialul plastic, alături de alte 12 tipuri de materiale care alcătuiesc
gunoiul, se află prezent în sedimentele oceanelor; cu impact major asupra
faunei şi florei marine. Resturile organice (resturile de la bucătărie)
reprezintă cca. 17% din volumul gunoiului nostru şi 32% din greutatea totală
după cum rezultă din media europeană.
Repară-ţi obiectele stricate sau transformă-le
pentru a căpăta o nouă întrebuinţare!
Treci la pungi şi sacoşe de folosinţă îndelungată
(coşuri, sacoşe de stofă, rucsaci, ulcioare, thermos şi sticlă);
Adresează-te asociaţiilor care repun în
circulaţie obiectele uzate (mobilă, electrocasnice, îmbrăcăminte etc.)
Foloseşte resturile alimentare drept
compost dacă ai grădină.
4) Aruncă gunoiul în locurile speciale:
Obiectele aruncate în wc (tampoane de vată şi absorbante) ajung în
cursul apelor şi de acolo în mare.
Mai mult de 2/3 din bateriile uzate sunt aruncate
la gunoi şi nu adunate în locurile speciale. Bateria unui laptop poluează un
metru pătrat de pământ pentru 50 de ani.
Nu aruncaţi obiecte, medicamente, detergenţi
în wc. Acestea vor modifica buna funcţionare a utilajelor de epurare a apei;
Evită să arunci uleiul ars în chiuvetă.
Cantităţile mici pot fi aruncate cu gunoiul organic, iar cantităţile mari
trebuie adunate şi duse la centrele specializate;
Nu arunca gunoaie la întâmplare, acest lucru reprezintă un act de
iresponsabilitate.
5) Separă gunoiul pe categorii pentru a putea fi reciclat:
Sticla este reciclabilă 100% de o infinitate de ori. Cea mai mare
parte a tipurilor de plastic sunt reciclabile 99% şi pot fi folosite pentru a
fabrica articole de îmbrăcăminte, baterii sau materiale de construcţie.
Din anul 2002 există o directivă UE în ceea ce priveşte aparatura
electrică şi electronică de a fi adunată cu limită de ¼ din 16 kg/persoană/an.
Depozitează deşeurile periculoase şi
voluminoase doar la centrele speciale din localitatea ta.
Separă gunoiul pe categorii pentru a putea
fi reciclat (hârtie, carton, sticlă, fier, aluminiu, plastic). Nu arunca la un
loc în sacii de plastic hârtie, plastic, cutiile de conserve (de exemplu), ci
separă totul pentru a le duce la centrele corespunzătoare.
In momentul în care cumperi un nou aparat
electric sau electronic informează-te dacă magazinul preia vechiul tău aparat.
Când trebuie să cumperi un nou aparat
electronic caută mărcile înscrise în Eco-ghidul Greenpeace3, care sunt mai
atente cu mediul.
6) Foloseşte transporturile curate
Mijloacele de transport sunt responsabile pentru mai mult de 20% din
emisia de gaz cu efect de seră în atmosferă (CO2, SO2 şi oxidul de azot), care
provoacă ploile acide. Pierderea unui litru de ulei e suficientă pentru a polua
apa pe o suprafaţă de 1000 mp.
Limitează folosirea automobilului alegând mersul pe jos, bicicleta,
transportul în comun).
Controlează pierderile de ulei sau de
carburant al vehicolului personal şi nu spăla maşina în grădină sau în stradă.
7) Ai grijă la impactul pe care îl ai asupra locurilor pe care le
vizitezi
Din Programul ONU pentru Mediu - UNEP4 rezultă că 80% din gunoaiele
prezente în oceane provin de pe continente. Un studiu european arată că 1/5 din
litoralul Uniunii Europene estepoluat şi se retrage, în funcţie de locuri, cu
0,5 până la 2 metri pe an din cauza activităţii omului.
In cadrul ieşirilor cu maşina urmează căile
deja umblate şi parchează în locurile special amenajate.
Nu polua şi nu produce zgomot în zonele
sensibile, barierele de corali, locurile de cuibărit şi reproducere a păsărilor
şi celorlalte animale.
Nu lăsa gunoaie în astfel de locuri şi
adună-le pe cele pe care le găseşti.
Adună excrementele animalului tău de
companie.
8) Economiseşte apa şi energia electrică
Un bec economic consumă mai puţin de 5 volţi şi are o viaţa de 10
ori mai lungă. Un robinet care picură poate să piardă până la 120 l de apă pe
zi, iar un rezervor de apă de la wc poate pierde până la 600 l.
Foloseşte aparate cu un consum mic de
energie electrică şi fără baterii.
Redu-ţi consumul de apă pe zi (alege duşul
în locul băii, nu lăsa apa să curgă inutil). Instalează la wc un rezervor cu
descărcare diferenţiată sau reglează-l să elibereze o cantitate mai mică de apă.
Instalează reductoare de presiune la robinete şi vei reduce consumul la 50%.
Nu lăsa aparatele electrice în stand by,
ele îţi pot creşte consumul de electricitate cu 10%.
Izolează termic locuinţa pentru a consuma
mai puţină energie termică şi căldură şi aer condiţionat.
9) Participă voluntar la curăţenia mediului înconjurător
Organizează în locul în care trăieşti, cu ajutorul primăriei, şcolii
şi a firmelor de salubritate acţiuni de curăţenie şi igienizare.
Sensibilizează persoanele din jurul tău răspândind aceste gesturi
necesare pentru
a păstra un mediu curat.
În încheiere, cu speranţa ca materialul să vă fie de folos, să devină
instrument uşor de folosit în fiecare zi, închei cu versurile marelui poet
Adrian Păunescu, care au dat titlul primului Turneu european de promovare a iniţiativei
ecologiste din România, noiembrie 2010:
Manifest pentru sănătatea
Pământului
de Adrian Păunescu
……………………………………………
Vrem viaţă pentru cei ce i-am născut.
Vrem viaţă pentru noi, aflaţi în viaţă,
Că moartea chiar în noi
lucrează mut
Acum, când noi vorbim despre
viaţă.
Vrem să traim! Putem să dăm şi
sperţ
Pentru măcar un an de sănătate.
Opriti vă imploram acest comerţ
De moarte şi de tot ce nu se poate.
…………………………………………
BIBLIOGRAFIE:
Budeanu, C., Călinescu, E. (1982), Elemente de ecologie umană. Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
Elliot, J. (1991), Environmental education in Europe: Innovation,
Marginalisation or Assimilation, in Environment, school and active learning,
OECD: Paris.
Mayer, M. (1995), Quality indicators and innovation in environmental
education. in CERI/OECD,Environmental Learning for the 21st Century.
OECD: Paris.
Mortari L. (1994) Abitare con saggezza la terra, FrancoAngeli:
Milano
Murphy, P. M., O’Neill, A. J., Luke (1999), Ce este
viaţa? Următorii 50 de ani. Editura Tehnică, Bucureşti.
Odum, E. P. (1975), Ecology. The Link between the Natural and Social
Sciences. 2-nd Ed., Holt, Rinehart and Winston, New York – London.
Posch P. (1991), The educational
perspective, in Environment, school and active learning, OECD:Paris.
Surse internet:
www.anpm.ro
www.ecomagazin.ro
www.greenpro.ub.ro
www.unesco.org