sâmbătă, 10 mai 2014

Ȋnvaţă să fii responsabil!



Ȋn săptămâna 5-9.05.2014 am discutat despre mediul înconjurător.
Copiii au aflat că şi planeta Pământ pentru a avea viaţă îndelungată are nevoie să fie îngrijită, protejată, respectată.
Ei au aflat ce înseamnă ecologie, poluare, reciclare şi ce gesture pot sta chiar la îndemâna lor să le facă pentru ca mediul în care trăim să fie unul cât mai sănătos.
Activiăţile au avut caracter informal, dar şi aplicativ, elevii au lucrat fişe, au vizionat filme şi imagini, au căutat individual imagini şi informaţii în reviste şi enciclopedii, au realizat desene cu mesajele lor de ,,mici ecologişti”.
Vă invit, pe această temă, la o lectură interesantă a articolului ,,Manifest pentru sănătatea Pământului’’


































Manifest pentru sănătatea Pământului

                          Prof. Ancuta Ina-Nicoleta
Articol publicat în revista Caleidoscop nr.2/2013, (ISSN 2065-8060),
a Liceului Teoretic ,,Miron Costin” PAŞCANI




 Educaţia faţă de mediul înconjurător trebuie să contribuie la formarea cetăţeanului viitorului, cetăţean pe care nu-l putem prevedea, dar ni-l putem imagina şi la a cărui construire putem contribui. Ei bine, schimbarea pe care educaţia pentru mediul înconjurător trebuie să o propună vine la nivelul modului de a gândi şi de a se imagina fiecare în relaţia personală cu planeta pe care trăim.
Este necesar ca în şcoală să se dezvolte competenţe, cunoştinţe, atitudini care să contribuie la regândirea relaţiei fiecăruia dintre indivizi cu natura, în sensul de ,,a trăi cu înţelepciune pe Pământ”1.
Iată sfaturi la îndemână pentru toţi, mici şi mari, care să corecteze comportamentele greşite:
9 gesturi pentru a proteja mediul înconjurător:
1) Consumă într-un mod sănătos şi durabil

Mai mult de 80% din apele de suprafaţă şi mai mult de 50% din apele subterane conţin produse fitosanitare (pesticide, fungicide, erbicide, etc.) proveniţi din agricultură şi grădinărit. Aceste produse se acumulează în lanţul alimentar şi sunt de înaltă toxicitate pentru om şi mediu.
Consumă fructe şi legume locale, specifice anotimpului şi cultivate ecologic;
Preferă produsele de casă;
Caută cosmeticele şi produsele prietenoase cu mediul şi alege produsele verzi2 care au etichetare ecologică EU;

Evită produsele de unica folosinţă: prosoape, lame, veselă, şi optează pentru soluţii alternative, de folosinţă îndelungată şi de calitate mai bună.
2) Redu cantitatea de gunoi menajer şi de ambalaje:
Fiecare persoană generează cca. 520 de kilograme de gunoi menajer anual, iar ambalajele reprezintă cca. 50% din volumul lor şi 31% din greutate. 72% din produsele de larg consum sunt vândute preambalate.
Fă cumpărăturile la piaţă şi frecventează magazine specializate: alimentare sau de igienă personală şi a casei etc;
Bea apa de la robinet pentru ca este sigur controlată;
Alege produsele pentru igiena personală în formă solidă, unele brand-uri produc în formă solidă chiar şi şampon, balsam şi spumă de baie ;
Optează pentru produsele concentrate şi cu ambalaj reîncărcabil;
Preferă formele pentru întrega familie pentru că în acest fel vei avea mai puţine ambalaje;
Alege produsele care au ambalajul reciclabil.

3) Reutilizează şi revalorifică:
Materialul plastic, alături de alte 12 tipuri de materiale care alcătuiesc gunoiul, se află prezent în sedimentele oceanelor; cu impact major asupra faunei şi florei marine. Resturile organice (resturile de la bucătărie) reprezintă cca. 17% din volumul gunoiului nostru şi 32% din greutatea totală după cum rezultă din media europeană.
Repară-ţi obiectele stricate sau transformă-le pentru a căpăta o nouă întrebuinţare!
Treci la pungi şi sacoşe de folosinţă îndelungată (coşuri, sacoşe de stofă, rucsaci, ulcioare, thermos şi sticlă);
Adresează-te asociaţiilor care repun în circulaţie obiectele uzate (mobilă, electrocasnice, îmbrăcăminte etc.)
Foloseşte resturile alimentare drept compost dacă ai grădină.
4) Aruncă gunoiul în locurile speciale:

Obiectele aruncate în wc (tampoane de vată şi absorbante) ajung în cursul apelor şi de acolo în mare.
Mai mult de 2/3 din bateriile uzate sunt aruncate la gunoi şi nu adunate în locurile speciale. Bateria unui laptop poluează un metru pătrat de pământ pentru 50 de ani.

Nu aruncaţi obiecte, medicamente, detergenţi în wc. Acestea vor modifica buna funcţionare a utilajelor de epurare a apei;
Evită să arunci uleiul ars în chiuvetă. Cantităţile mici pot fi aruncate cu gunoiul organic, iar cantităţile mari trebuie adunate şi duse la centrele specializate;
Nu arunca gunoaie la întâmplare, acest lucru reprezintă un act de iresponsabilitate.

5) Separă gunoiul pe categorii pentru a putea fi reciclat:
Sticla este reciclabilă 100% de o infinitate de ori. Cea mai mare parte a tipurilor de plastic sunt reciclabile 99% şi pot fi folosite pentru a fabrica articole de îmbrăcăminte, baterii sau materiale de construcţie.
Din anul 2002 există o directivă UE în ceea ce priveşte aparatura electrică şi electronică de a fi adunată cu limită de ¼ din 16 kg/persoană/an.
Depozitează deşeurile periculoase şi voluminoase doar la centrele speciale din localitatea ta.
Separă gunoiul pe categorii pentru a putea fi reciclat (hârtie, carton, sticlă, fier, aluminiu, plastic). Nu arunca la un loc în sacii de plastic hârtie, plastic, cutiile de conserve (de exemplu), ci separă totul pentru a le duce la centrele corespunzătoare.
In momentul în care cumperi un nou aparat electric sau electronic informează-te dacă magazinul preia vechiul tău aparat.
Când trebuie să cumperi un nou aparat electronic caută mărcile înscrise în Eco-ghidul Greenpeace3, care sunt mai atente cu mediul.
6) Foloseşte transporturile curate

Mijloacele de transport sunt responsabile pentru mai mult de 20% din emisia de gaz cu efect de seră în atmosferă (CO2, SO2 şi oxidul de azot), care provoacă ploile acide. Pierderea unui litru de ulei e suficientă pentru a polua apa pe o suprafaţă de 1000 mp.
Limitează folosirea automobilului alegând mersul pe jos, bicicleta, transportul în comun).

Controlează pierderile de ulei sau de carburant al vehicolului personal şi nu spăla maşina în grădină sau în stradă.
7) Ai grijă la impactul pe care îl ai asupra locurilor pe care le vizitezi
Din Programul ONU pentru Mediu - UNEP4 rezultă că 80% din gunoaiele prezente în oceane provin de pe continente. Un studiu european arată că 1/5 din litoralul Uniunii Europene estepoluat şi se retrage, în funcţie de locuri, cu 0,5 până la 2 metri pe an din cauza activităţii omului.
In cadrul ieşirilor cu maşina urmează căile deja umblate şi parchează în locurile special amenajate.
Nu polua şi nu produce zgomot în zonele sensibile, barierele de corali, locurile de cuibărit şi reproducere a păsărilor şi celorlalte animale.
Nu lăsa gunoaie în astfel de locuri şi adună-le pe cele pe care le găseşti.
Adună excrementele animalului tău de companie.
8) Economiseşte apa şi energia electrică

Un bec economic consumă mai puţin de 5 volţi şi are o viaţa de 10 ori mai lungă. Un robinet care picură poate să piardă până la 120 l de apă pe zi, iar un rezervor de apă de la wc poate pierde până la 600 l.
Foloseşte aparate cu un consum mic de energie electrică şi fără baterii.
Redu-ţi consumul de apă pe zi (alege duşul în locul băii, nu lăsa apa să curgă inutil). Instalează la wc un rezervor cu descărcare diferenţiată sau reglează-l să elibereze o cantitate mai mică de apă. Instalează reductoare de presiune la robinete şi vei reduce consumul la 50%.
Nu lăsa aparatele electrice în stand by, ele îţi pot creşte consumul de electricitate cu 10%.
Izolează termic locuinţa pentru a consuma mai puţină energie termică şi căldură şi aer condiţionat.
9) Participă voluntar la curăţenia mediului înconjurător

Organizează în locul în care trăieşti, cu ajutorul primăriei, şcolii şi a firmelor de salubritate acţiuni de curăţenie şi igienizare.
Sensibilizează persoanele din jurul tău răspândind aceste gesturi necesare pentru
a păstra un mediu curat.
În încheiere, cu speranţa ca materialul să vă fie de folos, să devină instrument uşor de folosit în fiecare zi, închei cu versurile marelui poet Adrian Păunescu, care au dat titlul primului Turneu european de promovare a iniţiativei ecologiste din România, noiembrie 2010:


        Manifest pentru sănătatea Pământului
                                                        de Adrian Păunescu
……………………………………………
Vrem viaţă pentru cei ce i-am născut.
Vrem viaţă pentru noi, aflaţi în viaţă,
 Că moartea chiar în noi lucrează mut
 Acum, când noi vorbim despre viaţă.
 Vrem să traim! Putem să dăm şi sperţ
 Pentru măcar un an de sănătate.
Opriti vă imploram acest comerţ
De moarte şi de tot ce nu se poate.

…………………………………………

BIBLIOGRAFIE:
Budeanu, C., Călinescu, E. (1982), Elemente de ecologie umană. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
Elliot, J. (1991), Environmental education in Europe: Innovation, Marginalisation or Assimilation, in Environment, school and active learning, OECD: Paris.
Mayer, M. (1995), Quality indicators and innovation in environmental education. in CERI/OECD,Environmental Learning for the 21st Century. OECD: Paris.
Mortari L. (1994) Abitare con saggezza la terra, FrancoAngeli: Milano
Murphy, P. M., O’Neill, A. J., Luke (1999), Ce este viaţa? Următorii 50 de ani. Editura Tehnică, Bucureşti.
Odum, E. P. (1975), Ecology. The Link between the Natural and Social Sciences. 2-nd Ed., Holt, Rinehart and Winston, New York – London.
Posch P. (1991), The educational perspective, in Environment, school and active learning, OECD:Paris.

Surse internet:
www.anpm.ro
www.ecomagazin.ro
www.greenpro.ub.ro
www.unesco.org